Candva, demult (acum 5 ani) lumea teatrului m-a fascinat. Am ajuns sa joc dintr-o prostie o piesa de teatru si am zis ca ala e destinul meu. Ma fascina ideea de a intra in pielea altei persoane, de fapt toata lumea asta ma fascina.
Asta, pana cand am crescut si mi-am dat seama ca oricat talent ai avea, e greu, tare greu sa reusesti sa faci ceva, asa ca mi-am bagat picioarele si am zis ca pot sa fac si altceva. Care nu o sa imi placa atat de mult, dar nu o sa fie nevoie sa ma prostituez.
Eh, asta pana ieri, cand am ajuns la o filmare la o emisiune. Nu dau nume. Sa ma explic: daca stau 7 ore la scoala nu mai sunt buna de nimic. De absolut nimic. Vin acasa si dorm, uneori pana a doua zi. Ieri am stat 12 ore acolo si nu am simtit niciun pic de oboseala. Nici plictiseala, desi se trageau aceleasi cadre de cel putin 6 ori. Nu nene, eram atenta cum nu am fost in viata mea la vreo ora de mate sau chimie.
Cand am ajuns acasa, imi doream sa ma fi intors, sa fi aparut si eu pe scena, sa am viata pe care mi-am dorit-o.. inca visam sa fiu actrita.. dar traiesc in Romania..
